Găsirea unui partener este ca pescuitul.
Fiecare femeie pune în cârlig momeala în
dependenţă de ce vrea să prindă, ce crede despre sine şi despre ce înseamnă o
momeală, ce resurse are, dacă s-a dezamăgit sau nu în peştii care veneau şi
furau doar momeala…
De multe ori însă, atunci când femeia este
foarte flămândă şi vrea NEAPĂRAT să prindă „măcar ceva”, aceasta face greşeala
de a se arunca în apă în loc de momeală – toată poate, poate o atrage vre-un
peşte (de obicei ştie deja care anume vrea să-l atragă).
Ea uită de sine, uită că a lăsat viaţa sa pe
mal, uită să se iubească şi aprecieze şi face TOT ca să PRINDĂ peştele mult
dorit.
Dar pescuitul este altceva.
Pescuitul îţi permite să fii calm pe mal, să
arunci DOAR momeala, să înveţi din experienţă ce „peşti” vin la fiecare momeală
şi să aştepţi ştiind că ai făcut deja tot ce era necesar.
Ieşi din apă dacă ţi-ai dat seama că te afli
acolo, nu merită peştele şi nici nu te apreciază pentru jertfire.
Fii un pescar înţelept!