Ştiu că peste tot
în ultima vreme sunt mesaje care te îndeamnă să fii altruistă (cel puţin în
majoritatea cazurilor)!
Am încercat să-ţi
arăt cumva că nu e chiar cel mai bine, nu pentru că nu aş fi de acord, totuşi,
pentru a fi altruistă, pentru a putea face bine celor din jur trebuie mai întâi
să deţii resursele necesare.
Este o fericire
să faci pe cineva fericit, dar oare cum faci dacă nu prea poţi face pe cineva
fericit pentru că tu nu eşti? Oare nu e un egoism mai mare să încerci să
„serveşti” din dorinţă de a primi înapoi recunoştinţă?
Dacă ai avea de
exemplu o mână de boabe de grâu şi ai vrea să împarţi ceea ce ai ca să vezi
oamenii mai fericiţi, oare ar fi înţelept s-o împarţi pur şi simplu sau să
semeni grâul ca el să rodească de 10 ori mai mult ca mai apoi să împarţi o
parte cu din el (fiţi atente, iarăşi nu tot).
Egoism ar fi în
acest caz să mănânci singură grâul, dar şi dacă l-ai da pe tot din prima (să
fim sincere aşteptând ceva în loc…), ar fi un fel de egoism camuflat sub masca
altruismului.
Dragele mele
femei, a vă iubi înseamnă a semăna fericire în propria inimă, ca mai apoi din
roade să împarţi cu alţii.
Ai grijă să nu
rămâi fără resurse de fericire – căci poate veni primăvara şi nu vei mai avea
ce semăna!
